''NOU" Biletele le puteti procura la biserica, in fiecare duminica, sau prin posta. Va rugam, sa va faceti rezervari din timp. Locurile sunt limitate, intrucat vom folosi sala mica a bisericii, care acomodeaza numai 100 de persoane. La intrare pretul unui bilet, cumparat in seara evenimentului, va fi de $45 pentu cei, care nu sunt pe lista de rezervari.
Pentru rezervari sunati la urmatoarele numere de telefon:
510-290-7138
510-677-4250
510-582-4320
Prezenta grupului folcloric''Tezaur'' va fi posibila datorita domnului Cristi Gheju in calitate de sponsor.
Programul muzical va fi oferit si sponsorizat de domnul Nelu Cimpoiesu ''DJ NELU". Sunteti invitati la joc pe ritmuri banatene si ardelenesti, muzica de dans romaneasca si internationala.
Bucataria Banateana
Din Banat si din Ardeal, doua zone care au mai mult in comun decat oricare alte zone ale Romaniei, dorim sa aducem cantecul si voia buna, bucuria de a fi impreuna si o invitatie speciala pentru oricare roman, din orice zona a tarii, la un fundraising organizat de biserica noastra, Biserica Ortodoxa "Inaltarea Domnului".
Sambata, 14 noiembrie, 2009,
in sala de festivitati a Bisericii Grecesti,
din Castro Valley
20104 Center Street,
la orele 6:30 p.m.
Pretul unui bilet este $35, si include: intrarea, palinca de bun venit, cina, vinul si apa de la masa
Din meniul serii:
Salata de Boeuf
Platou de cruditati si mezeluri haiducesti banatene
Slanina cu branza, ceapa verde organica, si masline
Salam de Sibiu cu ardei grasi, si branza asortata
Saratele Lugojene
"Zupa" de gaina cu taietei
Gulas de vita cu zarzavaturi, a la Arad
Sarmalute ardelenesti tihutene
Papricas de pui cu galuste
"Curechi" cu carnati si ardei iute
Tocanita de porc cu "crumpi"
Lacsa cu seminte de "Ludai"
Prajituri de casa variate, cornulete cu dulceata
Fantana de ciocolata cu fructe
Meniul nu se opreste aici...
Bauturi
Chivas Regal Whisky, Crown Royal Canadian Whisky, Bora Sambuca cu boabe de cafea, Ouzo, Palinca, Bacardi Gold, Smirnov Vodka, E&J Brandy, Henessy Cognac, Jack Daniel Gin, Vin rosu si alb. Bere variata, sucuri si bauturi racoritoare, Apa minerala, Cafea si Sampanie.
Va asteptam cu bucurie!
Bucătăria bănăţeană este puternic influenţată ca şi bucătăria din Transilvania de bucătăria austro-ungara, dar si de bucătăria grecească, italienească şi franceză. Mâncărurile pregătite în Banat sunt realizate din carne de porc în special, cu legume prajite şi înăbuşite în untură sau ulei, cu sosuri din făină, condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei, chimen.
Bucătăria din Banat se caracterizează prin mâncăruri gustoase, grase, hrănitoare. Ciorbele se acresc cu lămâie, se îmbunătăţesc cu smântână şi se condimentează cu tarhon. Supele se pregătesc cu tăiţei de casa dar şi cu rantas. Tăiţeii de casa se folosesc mult atat la prepararea gustărilor, a mâncărurilor dar şi la obţinerea dulciurilor. Din tăiţei de casa se obţin renumitele preparate "iofca" cu varză, cu brânza, cu nuca, cu lapte, cu mac, cu brânza de vaci, mai există şi gulaşul care se prepară în mai toate bucătăriile bănăţene.
Mâncărurile se caracterizează prin sosuri cu rantas obtinut din făină încinsă care "se stinge" cu supa de oase sau supa de zarzavat şi îmbunătăţite cu smântână. Rantajul se foloseste chiar şi la sarmale. Se mănâncă mult papricasul cu găluşte obţinute din făina şi ouă fierte în apă cu sare.
Sarmalele bănăţene se pregătesc din carne tocata cu satârul, ele sunt mari, nu au fineţea celor din Moldova dar sunt gustoase.
Există în Banat un preparat numit "Varga Beles" care este o budincă din tăiţei de casa cu brânză de vaci şi stafide, învelită în foaie de plăcintă şi coaptă în cuptor. Există renumitele pogacele obţinute din aluat cu jumări, care se servesc la ţuică.
La prepararea mâncărurilor se foloseşte mult carnea de porc, vacă, pasare şi mai puţin peştele. Printre mâncărurile tradiţionale din această zonă amintim: zacusca, ciorba de viţel, sarmale bătrâneşti, ceapa umplută, mâncare bănăţeană cu carne de porc, budinci. Aceste mâncăruri scot în evidenţă caracteristicile bucătăriei banatului. Aceleaşi preparate le putem gasi şi în alte zone dar fiecare zona are ceva specific atat din punct de vedere al dozării materiilor prime, al condimentării dar şi al tehnologiei folosite. Toate acestea conduc la obţinerea acelui preparat specific zonei.
Bucataria ardeleneasca
Ciorba cu tarhon de pe Tarnave, palinca cu miere de Lapus, virsli - cabanosii fierti de Hateg, supa de carne cu mere acrita cu agrise si sangeretele nici nu mai stim de unde inseamna un singur lucru: bucataria ardeleneasca.
Aflat la rascruce de drumuri si civilizatii, Ardealul reprezinta un leagan de cultura est-europeana incontestabil. Iar una din cele mai frumoase si mai notabile valente ale acestei prezente pe esichierul european este bucataria sa.
Fara sa fie un indemn politic, se pare ca din inclestarea atator civilizatii pe aceste meleaguri au ramas lucruri bune. In Ardeal, romanii, maghiarii, germanii si alte culturi si popoare s-au intrecut sa lase intr-un mare cos bunatati si retete culinare din cele mai felurite. Antagonismul acestora cateodata duce la paroxism imixtiunea evidenta a retetelor, intr-un context politic si social de toleranta de-a lungul secolelor. Celebra slana cu ceapa este doar o expresie fada a ceea ce reprezinta bucataria ardeleneasca in imperiul bucatelor, si de acest lucru va veti convinge indata.
Si pentru ca in Ardeal notiunea de ciorba este pompoasa si ridicatoare de sprancene, mancarurile grele stramosesti (carnurile de toate soiurile alergate inainte de Craciun si Pasti, sau scoase din mocirla unde se tologesc vreme de o viata) se amesteca cu supele de rosii, gulii si chimen, dar si de mere, gutui, struguri si alte fructe (carora in Valahia numai in dulceata le sade bine) acrite cu tot felul de ciudatenii: ribarbura, o verzitura ce creste nestingherita prin ograzile oamenilor si pe care un valah cu greu ar indesa-o in oala clocotita.
Nici supa de mere sau de visine cu smantana nu sunt cunoscute in alte zone ale Romaniei, iar ciorba de porc cu tarhon completeaza o paleta pe cat de colorata pe atat de gustoasa.
Dupa zemurile racoritoare urmeaza artileria grea: gulasul unguresc cu picioci (mai pe romaneste cartofi - este uimitor cum clujenii cred cu tarie ca acest cuvant este eminamente romanesc - nimic mai fals) si kaiserul sasesc incep un tir concentrat pe saracele suflete asezate laolalta in jurul mesei. Papricasul, o alta inventie secuiasca compusa (galuste de faina amestecate cu oua, unt si optional branza, servite cu fiertura vesela de vitel cu ardei din care nu lipseste paprika, adica praful de ardei iute tocat) este o delicatesa care iuteste mintile si gurile mesenilor, intrand in lupta cu forta unui tun de asalt cu multi milimetri scrisi pe teava.
La sfarsitul mesei, gombotii - galusti cu prune inventate de secui, maghiari sau sasi, sau toti la un loc - flutura drapelul gospodinei victorioase pe reduta pierzatoare si imbuibata a romanilor lacomi, care inca o data au mancat peste masura. Unde mai pui ca la cei mai gustosi gomboti pruna dinauntru e umpluta cu siretenie de catre bucatareasa cu o visina din dulceata, si astfel, totul se transpune in creatie si culoare, iar gustul aprig al mancarii de peste munti ramane inchistat in memoria papilei pentru multa vreme.
Nu in ultimul rand, asezati pe masa o tuica intoarsa (dublu distilata) de Huedin, un Sec de Recas sau un rachiu de mere ca sa stinga focul luptelor si ca sa se intregeasca tabloul falnic al bucatariei ardelene.